De Citit : Editoriale

Bascuta celor mari…

| 28 aprilie

pentru niste mici

Am mai spus la rubrica asta cum se aplica bancul cu bascuta la politicieni. Pentru cine nu stie, iaca plotul: zi de zi, lupul gaseste pretexte sa-l ia la bataie pe iepuras, fie ca poarta bascuta (ce, ma, te dai smecher?!), fie ca nu poarta bascuta (cum adica?! ti-ai dat-o jos ca sa-mi faci mie-n ciuda) etc.
Explicitand fabula: orice ar face anumiti politicieni, presa tot ii scoate vinovati în anumite situatii. Asadar. Daca, la evenimentele publice, politicienii dau mici gratis, cica nu e bine; ca pasamite e mita electoral (sau preelectorala… sau in contul unui viitor presupus interes electoral)… Daca nu dau mici, iar nu e bine, fiindca tin oamenii infometati la miting etc. S-a incercat anii trecuti si varianta intermediara, cu mici „subventionati“, de un leu bucata, disponibili pe bonuri, pentru participantii seriosi, care au defilat de-a lungul orasului. Nici asa n-a fost bine: ce e cu zgarcenia asta? – s-a zis – bine ca va faceti voi palate! etc.
Oricum ai da-o, nu esti inocent. Autorul acestor randuri se grabeste sa precizeze si acum ca si alta data: nu e vorba de a-i apara pe politicieni, de a le canta in struna sau de a le atribui merite. E vorba de un mod vicios si derutant de a relata viata polisului. Poate un mod facil de a face presa? Poate un mod vatuit si complezent de a critica activitatea demnitarilor?? Poate un mod simbiotic de a se justifica public in fata noastra, a cetatenilor, deopotriva pentru oamenii de stat si oamenii de media???
Anul asta, cei care organizau de obicei miting de 1 Mai au zis passe. Au invinuit criza, au dat justificari doctrinare, au gasit ei ceva ca sa… scape de „bascuta“! Ei bine, n-au reusit! Chiar si asa, gazetarii tot le cauta zazanie. Da, sunt aceiasi gazetari care cu asta se ocupa de obicei. Sunt panditorii de bascuta. Carora, uite-asa, le mai pica si lor un mic…