Telefonul nu mai suna. Face poze!
A fost o vreme cand procesul de obtinere a unei fotografii era unul indelungat, care necesita efort, timp si chiar si oarecare indemanare. Achizitionarea unui aparat de fotografiat ducea la cumpararea altor obiecte care faceau acest proces posibil: film, substante chimice, tot felul de recipiente, hartie, albume. Obiecte care costau si care, mai ales, ocupau loc. Desigur, cei mai multi dintre noi preferau sa dea filmul unui laborator, asa cum altii isi spala rufele la spalatoriile publice si le iau acasa curate si uscate. Digitalizarea fotografiei a dus, printre altele, la eliberarea de toate aceste lucruri care nu-si mai justificau spatiul ocupat. Au fost inlocuite de un mic incarcator si, desigur, de laptop, ajuns obiectul “total” contemporan, ce inglobeaza si insumeaza cele mai multe functii in viata noastra.
Digitalizarea a mai dus la disparitia rafturilor cu casete video si audio, a CD-urilor si, destul de posibil, a celor cu carti. Intrucat casele noastre n-au devenit insa mai mici, spatiile libere au fost umplute cu altceva. Nu stiu cu ce, eu mai pastrez chiar si casetele video desi nu mai am aparatul de redare. Poate cu incarcatoare. De multe generatii, laptopul a fost inzestrat cu camera foto. Tableta s-a nascut direct cu aceasta functie. Telefonul fotografiaza de ani buni.
Nici n-ar mai fi telefon daca nu ar face asta. Dintr-un aparat autonom, camera fotografica a devenit o functie a altor gadgeturi. De ce ne-am dori sa avem posibilitatea sa fotografiem in orice moment al vietii, cu orice aparat pe care-l avem la indemana, nu mai e relevant de dezbatut. Am o propunere: producerea frigiderului cu o camera foto montata inauntru si care sa se declanseze la deschiderea lui. Dupa cum spunea o prietena, ar rezulta o galerie valoroasa de autoportrete cu natura moarta si vinovatie. In sfarsit, oamenii ar avea la ce sa spuna “Cheese”!