De Citit : Editoriale

Coletul misterios

| 26 iulie

Who the fuck is Lyle?

In fata mea se afla un mic lac pe care pluteau cateva lebede albe de lemn, pe post de hidrobiciclete. Era cald, dar stateam la umbra. Ma pregateam sa redeschid Sotronul lui Cortazar care, deocamdata, mi se pare una dintre cele mai plictisitoare carti care mi-au ajuns in mana in ultima vreme.

Din fericire, a sunat telefonul si cartea a ramas inchisa. Era un numar international. In general, chiar daca nu am rude batrane si bogate in America, telefoanele din strainatate aduc numai vesti bune. Am spus hello cu entuziasm. La telefon era cineva de la ICR Paris. M-a intrebat daca astept vreun colet pentru ca la Ambasada Romaniei (cladire lipita de ICR) venise unul pe numele meu. Am rugat-o sa il ia si sa-mi spuna ce se afla inauntru. M-a sunat cateva minute mai tarziu, cand soarele incingea deja parcul si lebedele de lemn pluteau fara ca nimeni sa le pedaleze. Cortazar ramasese tot nedeschis. In colet se afla o pereche de incaltari. Venise din Anglia de la o persoana numita Lyle. N-am nici cea mai mica idee de ce acest domn mi-a trimis pantofi la ambasada Romaniei din Paris si nu la cea din Londra. Si, desigur, habar n-am de ce a facut-o.
In urma intrebarilor mele staruitoare, Cristina, prietena care a luat coletul de la ICR, l-a descris in acest fel: „nu e nici un bilet inauntru. adresa e corner house, claxby, market rasen, LN83YR, numele LYLE, fara altceva. sunt doi pantofi impachetati in folie de celofan cu bule. Sunt crem, de piele intoarsa, firma enzo angiolini. au o platca cu punctulite in fata, par noi dar talpa arata ca au fost folositi. „Daca pantofii mi se vor potrivi mi-am promis ca voi scrie o povestire despre ei. Am inceput cu acest text.