De Citit : Editoriale

Doua romane meseriase

| 25 martie

Meseria este bratara de aur

Rose Tremain, Culoarea, Editura Leda, Grupul Editorial Corint, traducere din limba engleza si note de Ovidiu Petrisor. Englezoaica Rose Tremian (n. 1943, la Londra) este o prozatoare care isi cunoaste foarte bine meseria, ca o bucatareasa, pentru care prepararea unei mancari reusite nu mai are niciun secret. Stie ce ingrediente sa puna si cat. Astfel, in romanul de fata avem, cam de toate: o tara exotica (Noua Zeelanda) populata cu animale si plante exotice, o pereche de emigranti, care traiesc la inceput cam ca Robinson Crusoe pe insula lui, o „crima“ petrecuta in Anglia, goana dupa aur, cu tot pitorescul acestei indeletniciri, un pusti care isi ofera serviciile (curul si gura) cautatorilor de aur, amorul unei femei albe, educata, cu un chinez gradinar expert in ale amorului oriental, un torent care spulbera tabara cautatorilor de aur, ploi interminabile, alternate de seceta, o pestera precum cea a lui Ali Baba, plina de aur, o soacra, o femeie maori… In roman mor o multime de oameni, dar si o vaca, un magar si o catelusa collie. In schimb, calul Billy nu moare. Romanul are un motto, care incepe asa: „Sapaturile dupa aur dezorganizeaza societatea…“

Amos Oz, Rime despre viata si moarte, Editura Humanitas, Colectia Raftul Denisei, traducere din ebraica si note de Ioana Petridean. Un scriitor de succes, de vreo patruzeci de ani, are o intalnire cu admiratorii lui la casa de cultura „Shunia Shor“. Din cauza rutinii unor astfel de intalniri, plictisit, scriitorul ii priveste pe oamenii din sala, le da nume si le inventeaza cate o biogra­fie. Dupa intalnire, rataceste aiurea pe strazile orasului, continuind sa fantazeze pe marginea biografiilor inventate in timpul intalnirii. Ideea ar fi ca „viata e vis“, dupa cum a demonstrat mai de mult Calderon de la Barca.