Iar noi construim iar minuni in ciuda tuturor. Catedrala Mantuirii, Turnuri, Mall-ul Cel Mai Mare din parcare (vor fi vreo 3!!!) etc.
…e minunat. Piesa se reia. Viflaim.
Se-ntampla iar Minunea. Mesia s-a nascut la ceasul asta… Noi ne bucuram si cantam. Mancam si bem si ne iar bucuram. Poporul nostru cu credinta (in proportia cea mai mare fata de celalalte neamuri inconjuratoare pierdute si in fapt vrajmase), contempla fulgii imaculati de nea cazuti peste sfintele plaiuri mioritice. Munti, campii, vai, dealuri, rauri, mare – singurul nostru vecin prieten… (strazi desfundate – acum inzapezite, poluare, gunoi, monumente daramate, turn de 40 m. deasupra palatului Stirbei, scuipati, soferi blocand intersectii pentru a castiga 43 de secunde fata de ceilalti ce-ar fi putut sa treaca). E dodoloata noastra sfanta pe care o iubim si o cinstim (cand suntem la teve sau beti la crasma-n sat/oras). Am tinut postul sfant (exista-n supermarket sarmale speciale fara pacat pentru drept-credinciosi si carne din soia…) deci exultam intru slavitul, sfantul nostru Iisus in veci incoronatul si iubitul. Suntem romani si suntem buni, suntem mai buni in orice caz decat ceilalti (complotul iudeo-masonic si de curand si musulman sortit e intunericului). Stim ca Iisus e „calea, adevarul si viata“; ca s-a sacrificat din iubire pentru oameni… E, aici e-o ciudatenie: mai stim din Biblie ca singura Sa manifestare nervoasa a fost alungarea cu biciul a negustorilor din preajma templului… Iar noi slavim si iubim sfanta proprietate si sfanta economie de targ in numele carora a fost tradat, biciuit, inspinat, crucificat, fiul (si tatal!?) omului… Da, cam confuz. Dar e Craciun. Santa Claus apare din Finlanda si NY cu daruri pentru copilasi. Sa bem dar, sa mancam si sa ne simtem bine.