De Citit : Editoriale

E totul „genial”

| 14 mai

O mare suferinta.
Deseori si ea "geniala". Romania sufera de boala gigantismului. Sau a superlativelor. "Ai auzit replica aia? Geniala!" "Ai vazut filmul ala? Genial!" "L-ai vazut pe ala? Genial!" "Ai mancat la restaurantu’ ala? Genial!" De cate ori nu ati auzit asta? Frumos, misto (apus si el dupa revolutie), cool, tare frate (decedat deasemenea), toate s-au cam dus. Totul e la superlativ. Orice. Totul este fabulos, genial, fantastic. E greu de trait asa. Nu stiu cam in ce cuvinte s-ar putea descrie Einstein daca shaorma de la colt e geniala. Te pot apuca complexele. Cine stie unde te uiti si dai de un genial. Sau cine stie cu cine intri-n conversatie si dai de alt genial. Pana si in industrie, fie ea si farmaceutica, normalul sau suficientul nu mai este de ajuns. Un medicament normal (aspirina spre exemplu), nu mai face vanzari in varianta normala. Doar daca aspirina e Forte, se mai poate baga in seama cu tine, ma-ntelegi? Extra-strong. Altii merg mai mult, extra-plus. Sau Forte-extra. Calmante. "-Buna ziua, un calmant va rog. -Extra? -Nu, doar unul."
Pozitia viitorului in acest context pare amenintata. Sau zdravan amenintata, ca sa fiu intr-un ison. Nu imi dau seama exact cam unde s-ar putea merge cand, in viitorul apropiat, vom dori sa folosim superlative. In adevaratul sens al cuvantului. 
Mi-e frica. Sau mi-e extra frica. Nu prea stim unde ne indreptam. Vorba unui prieten. "Tie-a si frica sa te gandesti la monarhie cu cata rapita a pus astia…."