Si uite asa a fost si Mos Nicolae. A doua zi toata lumea ma mitralia cu intrebarea: “Si? Ce ti-a adus Mosu’?”. Mai ceva ca in vremurile in care eram junioara, doar ca in acei ani ma cutremuram de tristete daca ma trezeam cu ghetele goale, dupa ce visam toata noaptea dulciuri care mai de care si povesti nemuritoare.
Acum nu pot sa nu mă gandesc de ce trebuie se se intample Sarbatori ca unii sa se simta mai cu chef de daruit sau ca unora sa le revia in minte persoane iesite de ceva timp din peisaj, cand de fapt exista destule ore in zi si noapte in care poti sa-ti exersezi imaginatia si sa faci gesturi iesit din comun de neobisnuite.
Trebuie sa marturisesc ca ziua de 6 decembrie a trecut pe langa mine, ca un TGV, ca si votul pentru presedinte, nici macar nu am apucat sa realizez care mi-a fost ratia de bogatii materiale din ziua respectivs, dar din punct de vedere spiritual, urmatoarea zi, am fost la cote inaltatoare, interiorul mi-a fost tapetat cu bucuria unei discutii inteligente, veselia unor melodii bune sau a unui titanic vals, lucruri care atesta faptul ca nu e nevoie de date rosii in calendar ca sa faci lucruri frumoase si adevarate, sa ii dai sufletului ocazia sa zambeasca sau ca sa iti faci viata sa arate bine. Haideti sa schimbam acum si aici in oriunde si oricand!