De Citit : Editoriale

Mouse on Mars – Paratrophics

| 08 martie

Ce se naste din Marte…

Ca la hipnoza regresiva, de cate ori o trupa din adolescenta mea scoate album, ma simt trimis in trecut si desi incerc sa ascult cu urechile de acum, nu pot sa ma abtin sa n-am fix acelasi entuziasm usor tamp pe care-l aveam in liceu de cate ori primeam cate un disc nou. Una din trupele mele fetis din zona muzicii electronice este clar Mouse on Mars. Am ramas usor cu buza umflata cand am vazut ca iau o mare pauza si i-am bagat in lada marilor regrete langa Leftfield sau Orbital.
E, si pana la urma care-i treaba cu Mouse on Mars? Pai, e o trupa nemteasca despre care am putea spune foarte generic ca fac IDM (intelligent dance music), dar sunt atat de diversi, iar live tin cu tot dinadinsul sa-mi maltrateze piesele incat te cam interzic. Cert e ca, dupa 2-3 albume de ale lor ascultate poti sa-ti dai seama ca e totul foarte Mouse on Mars.

Prin ’99 – 2000 cand am dat eu de ei recunosc ca nimic nu mi se mai parea ca suna la fel si trecusem bine de perioada Aphex Twin sau Plastikman, iar dupa Venetian Snares, Richard Devine sau Cristoph de Babalon am zis ca le-am auzit pe toate. Cu atat mai rau m-a plesnit Mouse on Mars, m-a prins total nepregatit pentru cea mai dementa combinatie de electro, post rock., dub, ambient, drone slobode prin boxe, tot felul de mescambe de sinteza. Ma simteam ca si cum m-as uita la Brazil-ul lui Gillian taiat in mii de bucatele si recompus la loc fara nicio noima. Franturi melodice genial, prea scurte sa-ti intre in cap si tot odata frante de amalgamul adus de alte franturi melodice geniale. Mult prea mult pentru creierul meu de 16-17 ani! Am respirat si am inceput sa ascult din nou. Mouse on Mars este trupa care iti acutizeaza tare mult simtul analitic muzical. Exact la fel este si „Paratrophics“, ascutit, experimentand cu fiecare bucatica muzicala, pe alocuri genial, iar ca intreg, exceptional!
Va rog!