S-a terminat criza sau au inceput scolile?
Nu vi se pare ca s-au bulucit din nou masinile in trafic? M-as bucura sa fie un semn ca economia o duce mai bine, dar tot as carcoti ca ni se ocupa strazile peste masura. Ce sa fac, sunt carcotas, ca tot romanul. Stim cu totii ca pe malurile Dambovitei, orice face cineva, se gaseste altcineva sa critice. Dar dac-am reusi macar sa scoatem ceva inteligent din carcoteala asta genetica. Pana la urma, cu tot cu carcoteala, tot ce se face este, din punct de vedere al dezvoltarii orasului, daca nu prost, cel putin banal. De unde concluzia ca, de fapt, carcoteala este inutila, e doar un fel de „maraiala“. Toata lumea critica si emite pareri, pentru ca in final rezultatul sa fie acelasi: mediocru. S-au investit multi bani in ultimii ani in Bucuresti, dar nu gasesti prea multe lucruri importante pe care alesii neamului sa le fi facut si care sa fi generat dezvoltare autentica in viata orasului. Iar prin dezvoltare autentica inteleg lucruri care sa functioneze ca un cap de pod, de unde sa porneasca si alte proiecte, in cascada.
Nu trebuie sa fie neaparat ale municipalitatii, ci ar putea fi ale celor care au puterea, priceperea si dorinta sa contribuie la un Bucuresti nu doar mai functional, ci si mai prietenos si familiar. Pana acum, asfaltarea excesiva pare sa fi fost singura mare preocupare (si realizare) a Bucurestiului actual. Asfaltul a intrat in curtile scolilor, pe spatiile verzi, peste tot, iar piatra cubica este vazuta ca un semn de inapoiere. Ce-i drept, parca-parca euforia de a schimba tot ce este vechi si prafuit cu ceva nou si lucios, chiar daca de proasta calitate, s-a mai domolit. Poate avem acum putin ragaz sa ne uitam la ce am mostenit, sa ne mai gandim, si poate sa mai si ascultam carcotelile (cu cap…) ale unora. Mai avem inca pe alocuri o tara frumoasa, chiar un oras frumos, hai sa nu ni le stricam singuri. Hai sa fim carcotasi inteligenti.